Pescuitul crapului | Distanțe extreme

În acest capitol

Caracteristicile de bază ale lansetei de crap pentru distanță

Mulineta potrivită

Tipul și poziția tamburului mulinetei

Firul principal, înaintașul, nodul dintre firul principal și înaintaș

Lungimea înaintașului

Greutatea și forma plumbul potrivit pentru aruncări la distanță

Influența condițiilor meteo asupra distanței

Unghiul optim pentru lansarea plumbului

Transcriere audio

Bineînțeles, vorbind despre distanțe extreme, mă refer la pescuitul din mână, lansat, trecând în revistă elementele care ne ajută să aruncăm cât mai departe. Dacă plantăm montura cu barca sau navomodelul, putem pescui acolo unde vrem, fără prea mare efort. Indiferent de metodă, lansat sau plantat, scopul principal este să plasăm montura acolo unde ne dorim atât ca direcție, cât și ca distanță.

Când vorbim de lansarea monturii, precizia se poate îmbunătății și distanța în aruncare poate crește prin perfecționarea tehnicii de lansare care vine doar prin exercițiu, ideal sub îndrumarea cuiva cu experiență.

Există o serie de factori care influențează, într-o măsură mai mare sau mai mică, precizia și distanța lansării. Exceptând condițiile meteo, toate celelalte elemente care joacă un rol în lansarea monturii sunt în controlul nostru. De la firul, mulineta și lanseta pe care le alegem, până la modul în care executăm aruncarea.

Deși voi vorbi despre distanțe extreme, nu înseamnă că tot timpul trebuie să pescuim cât mai departe. Sunt situații în care găsim peștele, cum se spune, la vârful lansetei. Dar dacă ne propunem sau suntem nevoiți să pescuim la distanțe mari, ca atunci când plasând monturile mai departe decât vecinii de stand, ne creștem șansele să prindem mai mult pește, este bine să fim pregătiți cu echipamentul și tehnica adecvate.

Evident, lanseta este echipamentul cheie pentru precizie și distanță. În acest sens, ne trebuie o lansetă proiectată pentru distanță. Cum alegem lanseta are o secțiune dedicată în ultimul capitol, așa că nu voi intra acum în detalii. Menționez doar că trebuie să fie din două segmente, să aibă lungimea de 3,90m, test de curbură de 3,5lb – 4lb, acțiune rapidă sau semi-rapidă și să fie cât mai ușoară.

Completez cu precizarea că pentru a putea folosi și obține performanța maximă de la o astfel de lansetă, trebuie să ne ajute fizicul și tehnica. Altfel, este ca și cum i-ai da o mașină cu mulți cai putere unui șofer începător. Ce vreau să spun este că un pescar care nu are o tehnică bine pusă la punct și nici nu excelează la capitolul condiție fizică s-ar putea să nu pună în valoare o lansetă de distanță,ci, chiar să arunce mai mult cu o lansetă, mai permisivă (mai blândă) și mai scurtă.

Întorcându-mă la lansetă, cei trei parametrii – acțiune, putere (sau test de curbură) și lungime – sunt proprietățile blancului, dar așa cum am explicat în capitolele anterioare, greutatea, mărimea și poziția inelelor pe blanc precum și greutatea și poziția mandrinei influențează comportamentul lansetei. Toate acestea sunt aspecte de luat în calcul atunci când ne interesează distanța. Ca să comprim în câteva cuvinte, lanseta pentru distanță trebuie să fie cât mai ușoară, să aibă rată rapidă de revenire și să ne permită să lansăm plumbul sau momitorul plus montura de greutatea totală dorită.

Forma și diametrul tamburului mulinetei ne ajută să câștigăm sau, dimpotrivă, să pierdem din distanță. Pentru a nu afecta distanța, este recomandabil să folosim mulinete cu tambur de distanță (long cast) și diametrul potrivit cu inelul de plecare al lansetei (aspect discutat în capitolul despre inelele lansetei).

Rămân la tambur și reamintesc două subiecte din episodul “Alegerea mulinetei” cu influență asupra distanței în lansare, și anume: umplerea tamburului și așezarea firului pe tambur. Reiau doar concluzia: tamburul trebuie să fie umplut corect.

Încă un element care poate avea o influență în relație cu diametrul tamburului și diametrul interior al inelului de plecare este poziția tamburului – ridicat sau coborât. În funcție de poziția tamburului, se modifică practic – crește sau scade – distanța dintre tambur și inelul de plecare. Am discutat pe larg aceste aspecte în capitol dedicat inelelor lansetei.

Strict legat de tamburul mulinetei este firul principal. Cu cât firul este mai subțire, mai ușor, mai suplu și se alungește mai puțin, cu atât distanța maximă la care vom lansa crește. De avut în vedere, totuși, că siguranța noastră și a peștilor trebuie să fie pe primul loc. Asta înseamnă că nu trebuie să folosim fire cu diametre foarte mici. Aș zice că n-ar trebui să coborâm sub 0,25mm și nici să folosim fire subțiri atunci când pescuim în agățătură. Important este să evităm ruperea firului în lansare, în recuperarea monturii și în dril.

Cât privește materialul firului, pe lacurile unde este permis sau pentru lansetele specializate (marker și spod), vom câștiga în distanță prin folosirea unui fir textil (caracterizat prin diametru redus și alungire foarte mică), în comparație cu monofilamentul. Alături sau, mai bine spus, în continuarea firului principal este înaintașul care trebuie folosit în cazul firelor principale subțiri pentru evita ruperea firului în lansare. Dacă regulamentul lacului nu interzice, înaintașul trebuie să fie textil, de diametrul cel mai mic care să reziste aruncărilor în forță. Lungimea înaintașului textil se calculează astfel încât cu plumbul poziționat pentru lansare, să avem trei – cinci spire de înaintaș pe tambur.

Nodul dintre înaintaș și firul principal trebuie să fie cât mai mic și rezistent. Dintre nodurile testate de-a lungul timpului m-am oprit la două: Mahin și Albright. Albright are un plus de rezistentă, dar este ceva mai mare. Ar mai fi de spus că, pentru a evita frânarea și chiar blocarea spirelor în nod pe prima parte a lansării, acesta ar trebui poziționat în partea de jos a tamburului, lipit de fustă.

Poziția optimă a plumbului pentru lansare – cât de jos sau cât de sus – se determină prin încercări, având în vedere o regulă importantă: plumbul trebuie să fie undeva între îmbinarea segmentelor lansetei și primul inel al segmentului de vârf. Unde anume, cum am spus, aflăm prin încercări, în funcție de lansetă, aruncător și greutatea plumbului. Ca regulă generală, în cazul lansetelor puternice și rapide, plumbul se poziționează mai aproape de îmbinare. Dacă lanseta este mai blândă, cel mai probabil, se va încărca optim cu plumbul undeva mai sus, spre primul inel al tronsonului de vârf.

Plumbul este cel care practic “transportă” montura și firul prin aer. În primul rând trebuie să fie un plumb proiectat pentru distanță, respectiv să aibă formă aerodinamică. Asta înseamnă frecare minimă cu aerul și, în același timp, stabilitate, nu oscilează în timpul zborului. Greutatea plumbului trebuie aleasă cu grijă, în intervalul minim – maxim dictat de testul de curbură (puterea lansetei).

Am prezentat în capitolul “Puterea lansetei” o metodă prin care putem determina orientativ intervalul. De reținut este că greutatea optimă a plumbului se determină prin încercări. Astfel, de la aruncător la aruncător și de la o lansetă la alta, chiar cu aceeași putere (test de curbură), este posibil ca distanțele maxime să se obțină cu greutăți diferite ale plumbului.

În strânsă legătură cu plumbul sunt tipul monturii și mărimea momelii folosite. Cea mai potrivită montură pentru distanță este elicopter. Cât privește momeala, cu cât este mai mare, eventual dacă adăugăm și săculeț solubil, cu atât vom pierde din distanță.

Unul dintre parametrii cu o influență majoră în distanța obținută este unghiul sub care este lansat plumbul. Atunci când nu bate vântul, distanța maximă se obține pentru unghiul de 45 de grade. Dacă avem vânt lateral sau din față, în funcție de cum sunt curenții la înălțimea la care zboară plumbul, s-ar putea să constatăm că lansând la un unghi mai mic, mai aproape de apă, obținem distanțe mai mari decât dacă, în aceleași condiții, am fi lansat la 45 de grade.

Evident, când vântul bate din spate, distanța de aruncare va crește. În cazul vântului lateral, pentru a reduce frecarea firului cu inelul de vârf după lansare, putem îndrepta vârful lansetei spre direcția vântului (de exemplu, dacă vântul bate dinspre dreapta spre stânga, orientăm vârful lansetei spre stânga, spre direcția unde se formează bucla firului).

Rămânând în sfera condițiilor meteo, umiditatea influențează distanța. Dacă atmosfera este mai încărcată (plouă sau este ceață), vom pierde din distanță.

Am început cu lanseta, echipamentul cel mai important în atingerea distanțelor extreme. Închei cu cel mai important aspect care ține de tehnica pescarului, respectiv cât de mult reușește să accelereze, ce viteză are plumbul la momentul în care se eliberează firul. Cheia este să accelerăm la momentul optim, în funcție de lansetă, lungimea înaintașului și greutatea plumbului. Nici prea devreme, pierzând energia pe finalul mișcării, nici prea târziu, neîncărcând lanseta în mod optim. Cu cât viteza cu care lansăm plumbul este mai mare, cu atât montura va ajunge mai departe.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *