Pescuitul crapului | Blancul lansetei

În acest capitol

Grafit vs. carbon

Fibre de carbon

Tipuri de carbon

Construcția blancului

Transcriere audio

Am tot pomenit termenul “blanc” în capitolele precedente. Capitolul de față îi este dedicat, fiind practic componenta de bază, “fundația” lansetei.

La momentul actual, întâlnim lansete fabricate din fibră de sticlă, fibră de grafit sau carbon și materiale compozite. Când vine vorba despre lansetele de crap, cele mai întâlnite sunt din carbon sau, dacă vrem să fim riguroși din punct de vedere chimic, din grafit.

Deși carbonul și grafitul au structuri diferite, se folosesc și se amestecă ambii termeni, cel mai întâlnit în descrierea lansetelor fiind “carbonul”, probabil deoarece sună mai bine din punct de vedere comercial. Prin urmare, voi folosi și eu acest termen.

În ceea ce privește fibrele de carbon, există diferite tipuri, având parametri fizici diferiți în funcție de procesul tehnologic prin care se obțin, cel mai folosit fiind termenul în limba engleză “modulus” – în română, modul sau coeficient – însoțit de adjective, tot în engleză, ca “intermediate” (intermediar), pe scurt IM, “high” (înalt), HM sau “ultra-high” modulus, UHM.

Prezent în descrierile lansetelor, sub diverse forme, în funcție de producător și model, ca IM10, IM12, 36T, 40T etc., acesta este cel mai de interes parametru în alegerea fibrelor de carbon pentru construcția lansetelor deoarece reprezintă o măsură a rigidității.

Mă opresc aici cu detaliile tehnice ale fibrelor de carbon deoarece, ceea ce ne interesează ca pescari și trebuie să reținem este: cu cât valorile sunt mai mari, cu atât lanseta este mai rigidă (mai rapidă) și mai ușoară, ceea ce se traduce prin prețul mai mare al lansetelor care folosesc carbon superior. Există, însă, și un revers al medaliei: blancul mai rigid și mai ușor este, totodată, mai casant și mai fragil.

Alți parametrii des întâlniți în fișele tehnice ale lansetelor sunt carbon 1K, 3K sau unidirecțional. Pentru a înțelege de unde vin și ce semnifică, trebuie să fac o foarte scurtă descriere a modului în care se produc blancurile lansetelor. Acestea sunt construite prin suprapunerea mai multor folii de carbon. Foliile sunt obținute prin împletirea la 90 de grade a fibrelor de carbon, împletitura arătând ca o tablă de șah.

1K, 3K reprezintă densitatea de fibre de carbon dintr-o pătrățică, respectiv 1.000 de fibre pentru 1K și 3.000 pentru 3K. Ținând cont că fibra de carbon are grosimea undeva în jurul a 6 microni, ne putem da seama cam cât de mare este o pătrățică la carbonul 1K sau 3K. Spre deosebire de împletitura la 90 de grade, la carbonul unidirecțional, fibrele de carbon sunt paralele în aceeași direcție.

Cel mai ușor, cel mai estetic și cel mai scump este carbonul 1K. De aceea, este utilizat în special la finisaje, ca strat exterior al blancului. În realizarea lansetelor se folosește și carbonul 3K, fiind printre cele mai răspândite tipuri de carbon.

Cum spuneam puțin mai devreme, blancul se construiește din foliile de carbon, aratând ca niște țesături, care se rulează sub presiune în mai multe straturi în jurul unei tije metalice conice. Folia este în prealabil impregnată cu rășini speciale. Pentru întărirea rășinii, se aplică un tratament termic.

Linia pe care se îmbină foliile de carbon se numește șira blancului și are un rol important în realizarea lansetei ca produs finit, respectiv în poziționarea inelelor în raport cu șira, aspect discutat pe larg în capitolul “Șira lansetei”.

În funcție de producător și model, în structura blancului se introduc și alte fibre care îmbunătățesc unul sau mai mulți parametri ai lansetei: acțiune, putere, robustețe, durabilitate. La final, se extrage tija metalică și se finisează blancul.

Când ne uităm la prețul de la raft din dreptul lansetei, trebuie să ne gândim că blancul are o pondere importantă. Tot blancul este cel care dictează, aproape în totalitate, performanțele lansetei și comportamentul acesteia în timp.

Calitatea unui blanc vine din tipul sau tipurile de carbon folosite ca materie primă, materiale auxiliare, cum ar fi rășinile și, eventual, alte fibre, modul în care este construită structura blancului și procesul tehnologic care diferă de la producător la producător și chiar de la un model la altul al aceluiași producător.

Avansul tehnologic a făcut ca prețul de cost – cât costă realizarea unui blanc de carbon – să fie unul redus la acest moment. Cu toate astea, nu toate blancurile sunt la fel, diferența făcându-se, pe de o parte, la performanțe (greutatea, diametrul în raport cu puterea și acțiunea) și, pe de altă parte, la capitolul durabilitate, respectiv cât de bine își păstrează blancul performanțele în timp sau, cu alte cuvinte, cât de mult își păstrează valoarea lanseta cumpărată și cât de bine am cheltuit banii cumpărând respectivele lansete.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 Comentariu