Dacă vrei să dai la scrumbie, este important să te informezi din timp și să alegi echipamentul cu atenție. De ce spunem asta? Scrumbia este un pește „fugar”. Timpul de pescuit este relativ scurt; de obicei, în perioada aprilie-mai îl găsești cel mai ușor.
Partea bună este că, în articolul acesta, am pregătit toate informațiile de care ai nevoie pentru o captură mulțumitoare.
- Specii importante de scrumbie din România și unde se găsesc
- Cu ce se hrănește scrumbia
- Când se pescuiește scrumbia de Dunăre
- Cum se pescuiește scrumbia
Specii importante de scrumbie din România și unde se găsesc
Scrumbia este un pește marin, din familia Clupeidae, care trăiește în bancuri și care, în perioada de reproducere, urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier, pentru a-și depune icrele. În România, sunt întâlnite patru specii de scrumbie, cu particularități, reguli de captură și zone specifice, pe care ți le vom detalia în cele ce urmează.
Scrumbia de Dunăre
Scrumbia de Dunăre (Alosa pontica) este un pește migrator, care trăiește în bancuri în Marea Neagră, în apropiere de țărm. Are corp alungit, îndesat și turtit lateral. Are o lungime medie cuprinsă între 20-40cm și o greutate medie de 300-500 de grame, uneori reușind să ajungă chiar la 1kg. Dimensiunea minimă de reținere este de 22 de centimetri. Pe partea dorsală are culoarea verde-albăstruie, cu flancuri argintii lucioase. Se hrănește cu guvizi, crustacee mici și cu puietul altor pești. În luna martie, atunci când apa atinge temperaturi între 3 și 7-8 grade Celsius, scrumbia urcă pe Dunăre pentru a-și depune icrele, apoi, începând cu a doua jumătate a lunii mai (până în iunie), se reîntoarce în mare.
Scrumbia de mare
Scrumbia de mare sau scrumbia albă de mare (Alosa maeotica) este un pește marin, asemănător cu scrumbia de Dunăre, dar mai mic. Este o specie exclusiv marină, ce trăiește în Marea Neagră, unele exemplare ajungând în lacul Razim sau Razelm, când apa are cel puțin 7 grade Celsius. De regulă, aici rămân până în toamnă, când se retrag în mare, pentru a ierna.
Scrumbia de mare are corpul mai subțire decât cel al scrumbiei de Dunăre, poate atinge o lungime de maximum 30cm și are o greutate medie de 200-400g. Este verde-albăstruie pe spate și argintie pe laterale și pe burtă, iar înotătoarele sunt albe cu marginea de sus neagră.
Scrumbia albastră
Scrumbia albastră sau macroul de Atlantic (Scomber scombrus) este un pește pelagic și trăiește în bancuri, în apropiere de țărmuri. Spre deosebire de scrumbia de Dunăre și cea de mare, această specie face parte din familia Scombridae, deci are doar numele în comun cu cele două. Trăiește pe ambele litoraluri din emisfera nordică ale Oceanului Atlantic, în mările Baltică, Mediterană, Neagră și Azov. La noi, poate fi găsită din primăvară până toamna, pe toată lungimea litoralului românesc.
Are corpul fusiform, partea dorsală are nuanțe de albastru-închis, uneori verzui și cu străluciri metalice. Deși în alte mări poate crește până la 50cm, la noi, lungimea maximă este de 40cm, cele mai multe exemplare având 18-20cm și o greutate de 100-200g.
Rizeafca
Rizeafca (Alosa Caspio-Tanaica) poate fi întâlnită în toată zona litorală a Mării Negre, în Dunăre, dar și în complexul lagunar Razim-Sinoe. Face parte tot din familia Clupeidae, dar este mult mai micuță față de scrumbia de Dunăre, spre exemplu, atingând o lungime de doar 12-14cm. Are corp fusiform și ochii mari, diametrul acestora fiind aproximativ egal cu lungimea botului. Este cenușiu-verzuie pe partea dorsală și alb-argintie pe burtă. Se pescuiește atât de pe mal, cât și din barcă, la țaparină, cu lansete și monturi. Dimensiunea minimă legală de reținere este 15cm.
Cu ce se hrănește scrumbia
Hrana scrumbiei de Dunăre constă în diferite specii de pești mici (guvid, stavrid, hamsie, aterina, oblete mic, avat) și crustacee, dar și insectele care zboară deasupra apei sau cad pe suprafața acesteia. De exemplu, rizeafca se hrănește cu larve de insecte (mai ales larve de chironomide), mai multe specii de crustacee și, pe măsură ce crește, începe să consume pești de talie mică și puietul mai multor specii de peşti. Și scrumbia albastră tot cu puiet se hrănește, din specii precum hering, Gadidae sau Clupeidae, dar și cu plancton.
Când se pescuiește scrumbia de Dunăre
În general, perioada de pescuit la scrumbia de Dunăre este în lunile aprilie și mai, cu excepția perioadelor de prohibiție, care variază de la an la an.
Conform Articolului 9 din Ordinul de Prohibiție pe 2024, „Perioada de prohibiție a pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al scrumbiei de Dunăre se poate modifica, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor (propunere – prin decizia guvernatorului ARBDD și/sau a președintelui ANPA).”
Prohibiția la scrumbie
Dacă tot am menționat perioada de prohibiție, aceasta presupune luarea unor măsuri stricte în ceea ce privește pescuitul la scrumbie în România, indiferent de forma în care acesta se practică. Scopul prohibiției îl reprezintă protejarea și conservarea ecosistemelor acvatice și exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii. Încălcarea prohibiției se pedepsește cu amenzi, pierderea permisului de pescuit și chiar dosar penal pentru braconaj, în cazurile mai serioase. Deci, chiar dacă ești pescar amator, profesionist, participi la competiții sportive ori pescuiești recreativ, ești supus legislației de prohibiție, așa că este esențial să te informezi din timp, pentru a evita riscurile.
Pentru 2024, există, deocamdată, doar o serie de propuneri elaborate de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), împreună cu reprezentanții Asociațiilor și Federațiilor de Pescari și ai institutelor de cercetare din Tulcea și Galați. Acestea au fost transmise către cele două ministere responsabile de emiterea Ordinului de prohibiție, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
În ceea ce privește pescuitul la scrumbie, propunerile ARBDD cu privire la proiectul Ordinului de prohibiție pescuit pe anul 2024, prezentate de MMAP și MADR, arată în felul următor:
- Art. 7. – Prohibiția pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor rizeafcă și scrumbie de Dunăre se stabilește pe sectoare, astfel:
- a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 20 martie – 29 martie 2024 inclusiv;
- b) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 24 martie – 7 aprilie 2024 inclusiv;
- Art. 8. – Prin excepție de la prevederile art. 7., în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei, folosind maximum 2 setci, în perioada 5 aprilie – 14 aprilie 2024 inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.
👉 Vrei să fii în legalitate de fiecare dată când mergi la pescuit? Află tot ce ai nevoie, din articolul nostru despre prohibitie.
Cum se pescuiește scrumbia
Dacă deja te gândești să planifici o partidă de pescuit la scrumbie pentru anul acesta, află că ai mai multe opțiuni. Pescuitul sportiv la scrumbie se poate face de pe mal sau din barcă și cele mai eficiente metode presupun folosirea țaparinei. Aceasta este o montură cu năluci preluată din pescuitul marin și, dacă este mișcată cum trebuie, imită un banc de peștișori și reușește să provoace atacul scrumbiei.
Țaparina este alcătuită dintr-un fir principal cu lungimea de 1 – 1,5m si diametrul de 0,3mm, pe care sunt prinse, la distanțe de 15 – 20cm, muște artificiale, legate pe cârlige nr. 2 – 6, fiecare cu pasul undeva între 5 și 10cm și nailonul de 0,3mm. Nailonul gros este recomandat pentru a da rigiditate ansamblului și pentru a împiedica încurcarea muștelor. Numărul de năluci de pe o țaparină poate fi cuprins între 5 și 15 bucăți, multicolore sau de o singură culoare.
Ca să dai cu succes la scrumbie, lansează montura spre aval și, după ce țaparina a ajuns la locul și adâncimea dorite, trebuie să o miști cu viteză medie, imprimându-i niște zvâcniri ușoare, în dinți de fierăstrău. De pe mal se fac lansări lungi, urmate de un moment de așteptare, până se așază linia, apoi se fac recuperări lente, cu pompaje scurte. Dacă scrumbia nu mușcă, schimbă amplitudinea mișcărilor, dar și țaparina, cu una în alte culori.
Ai în vedere faptul că cea mai bună perioadă de pescuit la scrumbie este dimineața, între orele 6 și 11 și seara, între orele 16 și 20.
Un alt detaliu de care să ții cont este faptul că trebuie să testezi întâi mai multe țaparine, ca să vezi la ce culoare trage cel mai bine. Noi recomandăm țaparinele cât mai sclipitoare. Iată și câteva modele pe care le poți testa cu încredere:
- Țaparine Tubertini Sabiki, T-102 – sunt ideale pentru pescuitul la scrumbia de Dunăre și la scrumbia de mare. Plicul conține o țaparină cu 6 cârlige gata legate, cu skirt-uri din piele de pește și cu vopsea roșie pe nod. 👉 Află mai multe detalii despre produs aici: Taparine Tubertini Sabiki, T-102
- Țaparine Tubertini Sabiki, T-107 – Plicul conține o țăpărașină cu 6 cârlige gata legate, cu skirt-uri din piele de pește, cu filamente strălucitoare și cu vopsea roșie și neagră pe nod, pentru un plus de atracție. 👉 Descoperă produsul aici: Taparine Tubertini Sabiki, T-107
- Țaparine Mostiro Sabiki Blue Pene – conține 10 țăpărășini gata legate, într-o combinație de culori strălucitoare. Monturile sunt confecționate cu fir monofilament și cârlige rezistente, având un finisaj excelent. Linia principală este din monofilament incolor și, practic, invizibilă în apă. 👉Vezi toate caracteristicile produsului aici: Taparine Mostiro Sabiki Blue Pene.
Un alt lucru de care poți ține cont: de multe ori, se întâmplă ca scrumbia să tragă la culori diferite, dimineața și seara. Dacă ești într-o zonă cu mai mulți pescari, îi poți întreba pe aceștia și, astfel, poți câștiga timp prețios.
Echipament necesar pentru pescuitul la scrumbie
Iată ce este nevoie să iei cu tine, atunci când pescuiești la scrumbie:
Lansetă – trebuie să fie ușoară, telescopică sau din bucăți, cu lungimea cuprinsă între 3 și 4m și cu putere de aruncare cuprinsă între 40 și 80 de grame, pentru că scrumbia poate fi găsită în ape unde curentul este puternic și este nevoie de plumbi destul de grei. Un model excelent este Lanseta Telescopică Formax Tactic Tele. Este fabricată din carbon și inelele ușoare cu pastile ceramice, care sunt rezistente la uzură. Este o lansetă ușoară și, când o strângi, ajunge să aibă doar 69 cm, ceea ce înseamnă că o poți transporta ușor.
👉 Iată mai multe detalii aici: Lanseta Telescopica Formax Tactic Tele
Fire cu diametrul cuprins între 0,25 – 0,30mm (daca folosești nailon) sau 0,14 – 0,16mm (dacă utilizezi textil).
Mulinetă – mărimea 2500 este ideală, dacă pescuiești cu nailon, iar dacă alegi fir textil, poate să fie și o idee mai mică, de 2000. Ai grijă ca raportul de recuperare să fie cuprins între 5:1 – 6:1.
Plumbi – cei folosiți pentru a da la scrumbie trebuie să aibă formă alungită (de lacrimă), care opun o rezistență cât mai mică la tractare și care pot fi recuperați ușor. Greutatea acestora depinde de viteza curentului apei, dar ideal este să fie undeva între 70 și 100 de grame. Modelul recomandat de noi este Plumb EnergoTeam tip Picatura cu Vartej, Natur.
Năluci – așa cum am menționat deja, pentru pescuitul la scrumbie îți recomandăm țaparine cât mai sclipitoare, pentru că scrumbia este atrasă mai ales de acestea. Poți folosi modelele recomandate mai sus.
Dacă ai nevoie de mai multe detalii despre cum alegi echipamentul potrivit pentru pescuitul la scrumbie, te așteptăm și în magazinul nostru. Aici, consultanții MarelePescar te pot ajuta cu sfaturi, cu răspunsuri la întrebările pe care le ai și îți pot recomanda echipamente potrivite bugetului tău.
