Pescuitul crapului | Alegerea lansetei. Exemple concrete.

Transcriere audio

Lanseta ideală este cea care se potrivește cel mai bine în toate situațiile cu care ne putem întâlni la pescuit. Însă, așa cum putem bănui, nu există o astfel de lansetă care, de exemplu, să fie scurtă când pescuim din barcă și lungă când pescuim de pe mal la distanțe extreme. Sau care să fie plăcută în dril cu peștii de talie mică și, în același timp, să putem lansa cu ea cât mai departe racheta de nădire plină.

Pe lângă criteriile tehnice, obiective despre care voi vorbi în continuare pe care le putem folosi pentru a restrânge aria de căutare, să nu uităm că alegerea lansetei are și o componentă subiectivă, personală. Poate că cel mai important aspect este ca lanseta respectivă să-i placă pescarului, să i se potrivească. Acest lucru nu se poate decide exclusiv din analiza caracteristicilor tehnice ale lansetei, ci doar în urma unor teste în care pescarul face câteva aruncări cu lanseta și, ideal, câteva driluri.

Dacă producătorii lansetelor sau prietenii pescarului sunt dispuși să-i ofere spre testare lanseta sau lansetele de care este interesat, este bine să profite de acest lucru. Este ca și cum pescarul ar face un test drive înainte să-și cumpere mașină. În continuare voi vorbi despre criteriile de filtrare care ne ajută să găsim lanseta potrivită pentru situațiile specifice pescuitului la crap.

​Lansete pentru plăcerea drilului

Primele din listă sunt lansetele potrivite atunci când ne place să ne “jucăm” cu peștii în dril. Dacă vrem să savurăm drilul, prima condiție este ca lanseta să fie blândă, ceea ce înseamnă acțiune semi-parabolică sau parabolică.

Apoi, dacă vrem să ne bucurăm de orice pește, testul de curbură n-ar trebui să depășească 3lbs. Dacă, în schimb, vrem o lansetă cu ceva mai mulți “mușchi”, putem opta și pentru cele cu test de curbură de 3,25lbs.

În ceea ce privește lungimea, 3,60m ar fi prima opțiune, deși o lansetă de 3,30m sau 3m oferă o experiență aparte. Aplicând aceste filtre, am restrâns numărul lansetelor de la 457 la 42.

Un aspect pe care n-ar trebui să-l scăpăm din vedere este greutatea lansetei. După cum putem vedea, cele mai multe lansete care îndeplinesc aceste criterii sunt ușoare, sub 350g. Prin urmare, dacă ne dorim un ansamblu mulinetă-lansetă cât mai echilibrat și să punem în valoare greutatea redusă a lansetei, mulineta ar trebui, de asemenea, să fie cât mai ușoară.

Fiindcă tot vorbim despre lansete moi, care se curbează pe toată lungimea sau aproape toată lungimea, reiau concluzia explicației din capitolul dedicat acțiunii lansetei, și anume că odată curbată lanseta, atunci când tragem de pește, cea care se îndoaie mai mult, forțează mai mult gura peștelui decât cea care se îndoaie mai puțin. Prin urmare, contrar a ceea ce suntem tentați să credem, o lansetă blândă nu ne ferește de pierderea peștilor în timpul drilului.​

Lansete pentru distanțe extreme

Deși nu am început cu ele, probabil că primele despre care ar fi trebuit să discut sunt lansetele pentru distanță deoarece sunt cele mai căutate lansete de crap la momentul actual. Înainte să trec în revistă caracteristicile relevante – chiar obligatorii, aș spune – ale unei lansete pentru pescuit la distanță, aș vrea să reamintesc și să întăresc câteva aspecte despre care am vorbit în capitolele anterioare și pe care e bine să nu le scăpăm din vedere atunci când ne grăbim, ca fata mare la măritat, să cumpărăm o lansetă de distanță.

Primul: lanseta nu aruncă singură. Al doilea: o lansetă de distanță necesită ca pescarul să stăpânească tehnica de aruncare la distanță. Al treilea: dacă tehnica sau condiția fizică nu ne permite să punem în valoare lanseta, vom depune un efort foarte mare, fără să obținem un plus semnificativ în distanță, caz în care vom constata că aruncăm mai mult și cu un efort mai mic cu o lansetă care nu este neapărat proiectată pentru distanță. Al patrulea: chiar dacă stăpânim tehnica și avem o condiție fizică bună, lansările la distanță ne solicită, ceea ce va face ca, inevitabil, mai devreme sau mai târziu, în funcție de durata sesiunii de pescuit și efortul depus, să nu mai putem ajunge la aceeași distanță ca la începutul partidei.

Având aceste patru elemente înțelese și asumate, prima caracteristică obligatorie a unei lansete pentru distanță este lungimea, care trebuie să fie 3,90m .

Testul de curbură trebuie să se situeze în intervalul 3,50lbs – 4lbs. Desigur, să poate opta și pentru lansete cu test de curbură mai mare, dar dacă mergem mai sus de 4lbs , intrăm în categoria lansetelor de marker și spod despre care voi vorbi puțin mai încolo.

Cât privește acțiunea, aceasta trebuie să fie rapidă sau, dacă inelele pe segmentul de vârf sunt foarte ușoare, poate fi și semi-rapidă.

Un alt parametru de urmărit este greutatea lansetei. Cu cât mai ușoară, cu atât mai bine (am explicat în capitolul “Greutatea lansetei” de ce), ceea ce înseamnă că ar fi bine să ne limităm la 450g.

Nu în ultimul rând, este indicat să ne oprim doar la cele din două segmente, cu mufare inversă. Bineînțeles, nu puteam să scap din vedere inelul de plecare. Deși inelul de 50 este considerat a fi obligatoriu pentru o lansetă de distanță, aș spune că doar dacă intenționăm să pescuim lansat cu fire mai groase de 0,30mm, ar trebui să excludem lansetele cu inel de plecare de 40.

Filtrând lansetele de crap pe baza acestor criterii, obținem 12 lansete de distanță. Apoi, dacă ne uităm la fișa tehnică a fiecărei lansete dintre cele 12, vom constata că nu toate sunt la fel. Mai mult, dacă am putea face câteva lansări de test cu fiecare, am constata că unele ne plac mai mult decât altele.

Închei cu precizarea că o lansetă potrivită pentru distanță nu este potrivită pentru toți pescarii și, anticipând ce urmează, plasarea monturii în pescuitul la crap nu se face exclusiv lansând.

Lansete pentru plantat

Spre deosebire de pescuitul lansat la distanță, atunci când plasăm montura fie cu barca, fie cu navomodelul, nici lungimea lansetei, nici testul de curbură, nici acțiunea nu mai sunt atât de importante. Ceea ce trebuie să avem totuși în vedere este că pescuitul plantat poate însemna plasarea monturii la distanțe mari și foarte mari, de peste 200m. Recuperarea monturii și drilul de la distanțe atât de mari ar fi mai dificile dacă lanseta nu este suficient de puternică. Prin urmare, limita inferioară pentru testul de curbură ar trebui să fie 3,25lbs.

Pentru cazurile în care suntem nevoiți să intrăm cu barca pentru a recupera peștele, de exemplu, când acesta s-a blocat în larg, o lansetă mai scurtă este mai ușor de manevrat în barcă. Din acest motiv, lungimea ar trebui să fie de maxim 3,60m.

Referindu-mă la acțiunea lansetei, potrivită ar fi cea semi-rapidă sau semi-parabolică. Totuși, în funcție de cum este construit blancul, dacă are suficientă rezervă de putere pe talon, chiar și o lansetă parabolică poate fi luată în calcul. Bineînțeles, nu ne împiedică nimeni să pescuim plantat cu o lansetă rapidă, mai ales dacă intenționăm să pescuim și din mână cu acea lanseta. Prin urmare, contează în special ce ne dorim de la respectiva lansetă, deoarece nu mai avem toate acele condiții impuse ca atunci când pescuim lansat la distanțe extreme.

Lansete pentru marker (sondarea apei)

Urmează lansetele specializate, prima dintre ele fiind cea pentru marker (în traducere și adaptare “plută de marcaj”), cu care sondăm zona de pescuit. Sondarea are rolul de a ne oferi informații despre forma substratului (gropi, praguri, platouri etc.), structura (duritatea) acestuia și, bineînțeles, adâncimea apei. Pentru a simți cât mai bine substratul în timpul operației de sondare trebuie ca, pe de-o parte, firul mulinetei să fie textil, să aibă alungire minimă și, pe de altă parte, lanseta să fie cât mai rigidă, ceea ce înseamnă minim acțiune semi-rapidă, ideal rapidă.

Apoi, dacă intenționăm și tehnica ne permite să pescuim din mână la distanțe mari, ne trebuie o lansetă cu care putem lansa pluta de marcaj la acele distanțe. Oricât de ușor și aerodinamic ar fi marker-ul, avem nevoie de un plumb relativ greu pentru a putea “transporta” prin aer pluta de marcaj la distanța dorită. Asta se traduce prin faptul că testul de curbură trebuie să fie de minim 4lbs, deși 4,5lbs, 5lbs sau chiar mai sus ar fi alegerea potrivită atunci când căutăm și putem atinge distanțe extreme în lansare.

Lungimea lansetei de marker trebuie corelată cu cea a lansetei cu care pescuim. De exemplu, dacă vom lansa montura la distanțe extreme cu o lansetă de 3,90m , cel mai probabil nu vom putea ajunge cu marker-ul la aceleași distanțe folosind o lansetă de 3,60m. Prin urmare, lanseta de marker trebuie să aibă aceeași lungime sau să fie mai lungă decât lansetele cu care pescuim.

În căutarea lansetei pentru marker avem două posibilități: fie aplicăm filtrele aferente criteriilor pe care le-am menționat (acțiune, test de curbură, lungime), fie, varianta mai rapidă, să căutăm direct “lansetă marker”.

Lansete pentru spod (nădire)

O altă lansetă specializată este cea pentru nădit sau spod. Unele lansete sunt vândute ca fiind potrivite atât pentru marker, cât și pentru spod, ambele cuvinte, marker și spod, regăsindu-se în denumirea lansetei. Cu toate că multe dintre caracteristicile celor două lansete sunt identice, există o diferență importantă despre care voi vorbi imediat.

La fel ca în cazul celei pentru marker, ne trebuie o lansetă cu care să putem nădi la distanța la care pescuim, deci care să fie suficient de puternică pentru a lansa acolo racheta de nădire plină. Asta înseamnă că, dacă urmărim distanțe mari, testul de curbură trebuie să fie de minim 5lbs.

Și pentru nădire este recomandabil să folosim fir textil subțire ca linie principală, la fel ca în cazul marker-ului. Prin urmare, și în cazul lansetei spod trebuie să fim atenți la inele, ca pastila să fie de calitate, solidă și bine fixată în rama inelelor.

Lungimea lansetei de nădire trebuie să fie la fel sau, ideal, mai mare decât cea a lansetelor cu care pescuim, tot pentru a ne asigura că vom putea nădi în zona monturilor. Astfel, ar trebui să ne uităm după lanstele de 3,60m și 3,90m.

Atributul care diferențiază lanseta spod de cea de marker este acțiunea. Dacă în cazul lansetei de marker, acțiunea rapidă este cea mai indicată, pentru cea de nădire aș zice că o acțiune semi-rapidă sau semi-parabolică ar fi mai potrivită.

Cum așa, din moment ce și cu această lansetă, atunci când este cazul, avem nevoie să ajungem cât mai departe? O lansetă mai puțin rapidă este mai permisivă, în sensul că nu solicită atât de mult pescarul în timpul aruncării. În cazul lansetelor de marker și celor cu care pescuim, numărul lansărilor va fi, de cele mai multe ori, considerabil mai mic decât numărul lansărilor din campaniile de nădire. Dacă lanseta spod ar fi rigidă, deci acțiune rapidă, am obosi mai repede, nemaireușind să lansăm racheta de nădire la distanța dorită.

După această diferență importantă față de lanseta de marker, continui cu alte elemente comune. Și pentru lanseta spod putem fie să apelăm la filtrele (caractersticile) despre care am vorbit până acum (test de curbură, lungime și acțiune), fie apelăm la varianta simplă căutând “lanseta spod”.

Deși este valabil pentru orice lansetă, în special în cazul lansetelor pentru nădire, e bine să fim atenți la acest două elemente constructive: mandrina și mânerul lansetei să fie ergonomice. Asta, tot datorită faptului că vom face multe lansări și recuperări cu această lansetă specializată.

La finalul prezentării celor două lansete specializate, aș vrea să atrag atenția că unii producători nu specifică acțiunea și testul de curbură pentru lansetele pe care le comercializează ca spod sau marker. De aceea, căutarea după cuvintele cheie “spod” sau “marker”, cum am arătat mai devreme, s-ar putea să ne ofere rezultate mai relevante decât prin aplicarea filtrelor.

Concluzii

Oricum, în oricare dintre cele cinci cazuri ne-am afla, fie că vrem să ne bucurăm de fiecare dril, fie ne dorim să lansăm montura cât mai departe, fie ne interesează manevrabilitate când facem drilul din barcă, fie că sondăm sau nădim zona de pescuit, avem nevoie de lanseta potrivită pentru activitatea respectivă.

Ca să nu căutăm “cai verzi pe pereți”, respectiv ceva ce nu există, reiau ideea cu care am deschis secțiunea de încheiere: nu există o lansetă bună la toate. Recunosc că mi-aș dori și chiar mi-am cumpărat în trecut lansete cu care credeam că am acoperit toate situațiile din pescuitul crapului. Pe baltă, însă, în condiții reale de utilizare, am constatat că nu este deloc cum mă așteptam. Mai mult decât atât, am realizat destul de repede că respectivele lansete nu excelau la niciunul dintre capitole, nici plăcerea drilului, nici distanțe extreme, nici, nici… Erau similare anvelopelor “all season”: nici iarna performanțe maxime, nici vara. Așa că le-am vândut, am pierdut bani și mi-am cumpărat un set pentru distanță, un set pentru plantat, lansetă pentru marker și lansetă pentru spod. Evident, două seturi de lansete, plus cea de marker și cea de spod costă mai mult decât un singur set de lansete “bune la toate”.

Dacă nu ne interesează drilul, ci funcționăm după deviza “dă-i de parte și hai repede cu peștele-n minciog”, ne luăm lansete pentru distanță. Doar să nu ne mirăm dacă, atunci când vom pescui plantat și vom intra cu barca după pește, vom constata cât de incomodă este o lansetă de 3,90m.

Altfel, dacă spunem că nu ne interesează distanțele extreme, ci doar plăcerea drilului, să avem tăria să recunoaștem că ne-am asumat acest lucru când ne-am cumpărat lansete de 3,60m (sau mai scurte), parabolice, având test de curbură de 3lbs (sau mai puțin) cu care nu putem ajunge acolo unde vecinii din stânga și dreapta noastră prind pește după pește și, mai rău, încercând să ajungem și noi acolo, le-am forțat și le-am rupt.

Dacă ne gândim că facem economie cumpărând o singură lansetă pe care să o folosim și pentru marker și pentru nădit, să nu ne mire că având o acțiune rapidă (potrivită pentru marker), ne va obosi repede în campaniile de nădire. Sau invers, având acțiune semi-rapidă, semi-parabolică sau chiar parabolică, făcând din nădire o plăcere, să înțelegem de ce nu simțim foarte bine substratul și structurile atunci când sondăm zona de pescuit. Sau mai rău, să rupem lanseta de marker, care nu a fost construită pentru nădire, forțând să ajungem cu racheta de nădire umplută la distanța la care pescuim. Sau ceva nu la fel de grav, dar enervant, să vrem să nădim cu racheta la punct fix, pe pluta marcaj, dar nu mai avem încă o lansetă liberă cu care să poziționăm marker-ul pe apă și să-l folosim ca reper.

Cum am mai spus și în celelalte episoade, primul pas în direcția corectă este să achiziționăm echipamentul potrivit. Al doilea pas este să-l folosim corespunzător. Ordinea este importantă deoarece pescuitul începe cu achiziția. Nu putem învăța să lansăm, dacă nu avem lansetă. Nu avem cum să ne perfecționăm tehnica lansării la distanțe extreme, dacă nu avem o lansetă potrivită pentru așa ceva. Nu vom ști cum să interpretăm ce simțim în lansetă atunci când sondăm cu marker-ul, dacă lanseta nu este construită pentru asta. Nu vom putea susține nădirea la distanțele dorite, dacă lanseta cu care nădim nu ne ajută.

Toate astea fac ca, în final, să ne diminuăm șansele de a prinde pește și, în același timp, să crească riscul ca partidele de succes să fie doar cele pe care le auzim povestite de alții. Însă, alegând echipamentul potrivit și folosindu-l corect, vom avea propriile partide memorabile.