Pescuitul crapului | Alegerea firelor pentru forfac
În acest capitol
Materialele firelor pentru forfac
Fire cu și fără cămașă
Fire care își schimbă proprietățile în urma tratamentului termic
Fire suple, rigide sau semirigide, în funcție de stilul de pescuit
Transcriere audio
Când vine vorba de legarea cârligelor, de monturi, avem la dispoziție o varietate mare de fire, diferite diametre, culori și materiale: monofilamente, de regulă, foarte rigide, textile cu sau fără cămașă, mai rigide sau mai suple și fire fluorocarbon. De ce sunt atât de multe opțiuni? Normal, ca producătorii să ia cât mai mulți bani de la noi, pescarii. Gata, i-am deconspirat! Lăsând gluma, ținând cont de multitudinea de monturi existente în pescuitul crapului, este firesc să avem o gamă largă de fire, cârlige și accesorii cu care le putem realiza. Am putea grupa firele de forfac în trei mari categorii: suple, rigide și, între cele două, semirigide.
Categoriile sunt date de tipul firului considerat ca fiind cel mai potrivit pentru o anumită montură. Fac o paranteză reamintind ce spuneam în capitolul dedicat supleței sau memoriei firului, și anume că, suplețea nefiind un parametru măsurabil, rămâne la aprecierea noastră vizuală cât de rigid sau moale vrem să fie firul cu care legăm cârligul.
Un aspect interesant de avut în vedere în alegerea firelor de forfac este că unele dintre ele își schimbă proprietățile, cum sunt cele textile cu cămașă care devin mult mai rigide atunci când sunt ținute în aburul apei clocotite. Aceasta ne ajută la legarea cârligelor, deoarece lucrăm mai ușor cu un fir suplu care, în urma tratamentului termic, devine și rămâne rigid, așa cum ne dorim pentru montura respectivă. Legat de îndreptarea firelor, în special la fluorocarbon și monofilament, dacă nu avem la îndemână un ibric, un ceainic sau orice vas în care putem fierbe apă, putem pur și simplu să tensionăm firul timp de 20 – 30s.
Când ne trebuie un fir rigid sau moale pentru montură? La modul general, firele rigide sau semirigide sunt utile, chiar necesare atunci când dorim să reducem riscul încurcării firului în lansare, respectiv, cârligului, ceea ce ar însemna ca prezentarea momelii pe substrat să nu fie cum ar trebui. Mai sunt utile atunci când substratul este foarte moale sau cu vegetație și vrem să îmbunătățim prezentarea momelii, să nu se afunde în substrat, fiind mai greu găsită de către crap. În schimb, când pescuim plantat, având în vedere că plasăm montura în mod controlat, cu barca sau navomodelul, se reduce, până la eliminare, riscul încurcării firului, ceea ce face posibilă folosirea în siguranță a firelor semirigide și suple.
A nu se înțelege de aici că nu putem folosi fire moi, cum sunt cele textile fără cămașă, atunci când pescuim din mână. Există soluții pentru evitarea încurcării firului în lansare, cum ar fi utilizarea săculeților sau pungilor din PVA (material solubil în apă), prinzând cârligul astfel încât să nu se încurce în timpul zborului și la contactul cu apa. Sau fire de forfac scurte și manșoane antirăsucire. O altă soluție este folosirea plumbilor speciali, cum sunt aceștia, care previn încurcarea firului. Putem apela și la monturile combi care sunt realizate din două segmente fie din fire separate, fie dintr-un singur fir textil cu cămașă decojit la un capăt. În oricare dintre variante, segmentul rigid, mai lung, este înspre plumb, iar cu partea suplă, mai scurtă, pentru a reduce riscul încurcării, se leagă cârligul.
Vorbind strict despre legarea cârligelor, teoria spune că firele rigide și semirigide sunt potrivite pentru așa-zisele monturi agresive, care agață repede, iar cele suple pentru monturile de finețe. Există recomandări privind firele potrivite pentru anumite monturi și chiar contrarecomandari, ca anumite fire să nu fie folosite în realizarea unor tipuri de monturi. În unele cazuri este de bun simț alegerea firului, cum ar fi că nu putem realiza o montură rigidă, în engleză stiff rig, cu un fir suplu. Oricum, indiferent de firul ales, două lucruri sunt esențiale. Primul: montura să funcționeze corect. Cum facem asta este un subiect amplu și foarte important care are nevoie de un episod dedicat. Al doilea, în strânsă legătură cu caracteristicile firului: să reziste în timpul drilului. Astfel, în cazul firelor pentru forfac, cel mai important parametru măsurabil este rezistența la rupere, alegând firul în funcție de talia peștilor vizați.
