Pescuitul crapului | Alegerea firelor. Suplețea și memoria
Loading advertisement...
Preload Image
Următorul

Pescuitul crapului | Alegerea firelor. Rezistența la abraziune

Anulare
Auto Play
0 Comentarii

Pescuitul crapului | Alegerea firelor. Suplețea și memoria

În acest capitol

Aprecierea supleței firelor

Memoria firelor – definiție și “măsurare”

Firele cu memoria cea mai mare

Fire suple vs. rigide.

Transcriere audio

Suplețea sau cât de flexibil sau rigid este firul reprezintă o altă proprietate pe care o regăsim în descrierile firelor de pescuit. Dar, la fel ca în cazul rezistenței la abraziune, lipsesc valorile însoțite de unități de măsură în dreptul acestui, să-i zicem, “parametru”. Vedem doar aprecieri de genul “un fir suplu”, “moale”, “mătăsos” sau, la polul opus, “un fir rigid” sau “memorie mare”.

Prin urmare, iarăși avem de-a face cu o caracteristică “măsurată din ochi”. Cum adică “din ochi”? Păi, mă uit la fir și, în funcție de cât de moale mi se pare, consider că este foarte suplu, suplu sau rigid. Deci, o apreciere pur personală.

În strânsă legătură cu suplețea, doar că este invers proporțională, dacă pot spune astfel despre doi parametri care nu au unitate de măsură, avem o altă proprietate, numită “memorie”. Nu are legătură cu memoria telefonului, a calculatorului sau, la modul general, cu capacitatea de a stoca informații. Memoria se referă la cât de mult sau cât de bine își păstrează firul forma. Nici memoria firului nu are o unitate de măsură, ci doar un grad de comparație, de genul “memorie scăzută”, “fără memorie” sau “memorie mare”.

Pentru a defini memoria, mă voi folosi de un exemplu. Trăgând ușor de fir, acesta iese de pe rolă sau de pe tamburul mulinetei cu pickup-ul ridicat sub forma unor bucle. În cazul monofilamentului, chiar dacă tensionăm și apoi detensionăm firul, aceste bucle nu dispar complet. Rămân, mai mult sau mai puțin, la forma inițială. În primul caz, dacă buclele se păstrează, spunem că firul are memorie mare sau este rigid. Invers, dacă buclele dispar după tensionare, spunem că este un fir cu memorie scăzută sau suplu.

Un alt exemplu: luăm un segment de fir, cu lungimea de, să zicem, 4cm și încercăm să-i dăm forma unui arc de cerc. Îl ținem apoi de unul dintre capete și vedem dacă și cât de bine, cât de mult își păstrează forma. În funcție de asta, apreciem orientativ gradul de memorie al firului respectiv.

Făcând o analiză comparativă vizuală între tipurile de fire, monofilament, textil și fluorocarbon, la modul general, monofilamentele tind să aibă memoria cea mai mare, iar textilele memoria cea mai mică. Care fire sunt mai bune: “suple fără memorie” sau “rigide cu memorie mare”? Depinde la ce le folosim. Voi detalia aceste aceste aspecte în capitolele dedicate alegerii firelor în funcție de scopul utilizării, dar ca regulă generală, pentru linia principală, fie că pescuim lansat, fie plantat, sunt de preferat firele mai suple.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *